Demografic, viitorul Ucrainei și României se află sub semnul întrebării. Conform unui raport recent al ONU, tendințele actuale arată o scădere dramatică a părții tinere a populației în aceste țări, ceea ce pune în pericol atât potențialul de dezvoltare, cât și stabilitatea socială a acestora. În cazul Ucrainei, situația este alarmantă: dacă în anul 2000, aproape 15% din populație era formată din tineri între 15 și 24 de ani, acum proporția a scăzut aproape la jumătate. Se estimează că până în 2050, doar 6,6% din populație va fi formată din tineri, ceea ce înseamnă o reducere cu aproape două treimi față de situația de acum două decenii. Această tendință accentuată survine în contextul conflictului armat și al migrației masive, ce au avut un impact devastator asupra forței de muncă tinere și a viitorului demografic al țării.
Criza demografică și impactul asupra societății ucrainene
Pe fondul războiului început în 2022, Ucraina resimte greutățile unei populații din ce în ce mai îmbătrânite și cu o proporție redusă de tineri. În 2025, numărul celor cu vârsta între 15 și 24 de ani a coborât la 4,18 milioane, adică mai puțin de 10% din totalul populației, comparabil cu o țară europeană mică. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere demografic, Ucraina devine din ce în ce mai vulnerabilă, riscând să piardă forța de muncă de bază și resursele umane necesare relansării economice. În plus, conflictul a accentuat și grija legată de sănătatea mentală și de condițiile sociale ale tinerilor, aceștia fiind expuși unui fenomen de traumatizare de masă și de exod masiv.
Previziuni îngrijorătoare pentru România în perspectiva anului 2050
La cealaltă extremă a spectrului, România, deși nu în plin război, se află într-un proces similar de recul demografic. În 2020, în țară trăiau aproximativ 3,4 milioane de tineri între 15 și 24 de ani, reprezentând 15,6% din populație. În anul 2025, acest număr a urcat la peste 2,1 milioane, însă proiecțiile indică o nouă scădere accelerată până în 2050, când se estimează că doar 11,6% din populație va fi formată din tineri. Practic, acest segment de populație aproape că se va înjumătăți, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru economia și sistemul de educație al țării. O astfel de tendință de îmbătrânire și de scădere a populației tinere ridică semne de întrebare despre sustenabilitatea modelului de dezvoltare pe termen lung și despre capacitatea României de a menține un echilibru social și economic.
Recomandări pentru guverne și societate
ONU subliniază că, în fața acestor schimbări, politicile naționale trebuie să fie radical adaptate. Într-un context în care populația mondială de tineri depășește 1,3 miliarde de oameni și se află într-o continuă schimbare, autoritățile sunt sfătuite să dezvolte strategii integrate de educație, sănătate, ocupare și protecție socială. Conform raportului, aceste măsuri trebuie să fie bine sincronizate pentru a crea oportunități pentru tineri, în timp ce se asigură că schimbările demografice contribuie la dezvoltarea durabilă și incluzivă.
„Modelele de creștere a populației tinere vor varia probabil de la o țară la alta, creând oportunități și provocări diverse, care depind de contextele demografice, sociale și economice locale”, recomandă ONU. Aceste previziuni sunt menite să ghideze decidenții politici, organizațiile de tineret și societatea civilă în formularea unor politici viabile, capabile să absorbă impactul transformărilor demografice și să capitalizeze potențialul tinerilor ca factori esențiali ai progresului social și economic.
În lumea de mâine, hotărârile luate astăzi vor determina dacă țările vor putea să gestioneze aceste provocări și să asigure un viitor demografice și social stabil pentru noile generații. Pentru Ucraina și România, această realitate trebuie să fie un motiv în plus pentru a deveni mai proactive în abordarea problemelor legate de declinul demografic și de integrarea tinerilor în dezvoltarea națională.
Sursa: Mediafax
