O plantă din Brazilia, cu potențial în lupta împotriva poluării cu microplastice
O echipă de cercetători de la Institutul de Știință și Tehnologie al Universității de Stat din São Paulo (ICT-UNESP), Brazilia, a descoperit că o plantă comună, moringa (Moringa oleifera), ar putea fi folosită pentru a elimina microplasticele din apă. Studiul, publicat în revista ACS Omega, sugerează o alternativă naturală și potențial mai sustenabilă la metodele convenționale de tratare a apei.
Cum funcționează procesul de eliminare a microplasticelor
Originară din India, moringa este cultivată în zonele tropicale și subtropicale pentru frunzele și semințele sale bogate în nutrienți. De mai mulți ani, oamenii de știință investighează utilizările semințelor de moringa în tratarea apei, în special capacitatea lor de a acționa ca un coagulant. Acest proces implică utilizarea extractului din semințe pentru a destabiliza particulele din apă, inclusiv microplasticele. Aceste particule, având o sarcină electrică negativă, se resping reciproc și de filtrele de nisip. Coagulanții, cum este extractul de moringa sau sulfatul de aluminiu, neutralizează această sarcină, permițând particulelor să se aglomereze și să fie eliminate prin filtrare.
Gabrielle Batista, autoarea principală a studiului, explică: „Am demonstrat că extractul salin obținut din semințe are performanțe similare cu sulfatul de aluminiu, folosit în stațiile de tratare pentru coagularea apei contaminate cu microplastice. În ape mai alcaline, rezultatele au fost chiar mai bune decât în cazul produsului chimic.” Cercetările s-au concentrat pe filtrarea în linie, o metodă potrivită pentru apele mai limpezi. Cercetările au arătat că nu există diferențe semnificative între metodele de eliminare a microplasticelor.
Avantajele și dezavantajele utilizării moringăi
Unul dintre avantajele cheie ale utilizării moringăi în tratarea apei este potențialul său de a fi o soluție mai accesibilă și mai ecologică. Sulfatul de aluminiu, folosit în mod obișnuit, poate crește cantitatea de materie organică dizolvată în apă, ceea ce poate duce la costuri mai mari de tratare. „Singurul dezavantaj identificat până acum în cazul sulfatului de aluminiu este creșterea cantității de materie organică dizolvată, a cărei eliminare poate ridica costurile procesului”, spune profesorul Adriano Gonçalves dos Reis, coordonatorul studiului. Metoda bazată pe moringa se poate dovedi eficientă, mai ales în gospodăriile rurale sau comunitățile mici.
Echipa de cercetare testează în prezent extractul de semințe de moringa folosind apă colectată din râul Paraiba do Sul, care alimentează orașul São Jose dos Campos. Experimentele indică rezultate pozitive în tratarea apei naturale. Aceste rezultate vin într-un moment în care există o îngrijorare crescândă cu privire la utilizarea coagulanților pe bază de aluminiu și fier, care nu sunt biodegradabili și pot lăsa reziduuri toxice.
