Conform Romania-insider.com: Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să reevalueze o lege care permite construirea și finalizarea unor proiecte hidroenergetice în arii protejate. Această decizie redeschide dezbaterea privind echilibrul dintre securitatea energetică și protecția mediului.
Cererea a fost trimisă în Parlament pe 12 august, după ce Curtea Constituțională respinsese obiecțiile formulate de președinte în luna iunie. Într-o notă însoțitoare, șeful statului a subliniat necesitatea unei noi evaluări a soluțiilor legislative adoptate, luând în considerare inclusiv evoluțiile recente.
Arii protejate, ținta proiectelor hidroenergetice
Președintele Iohannis a susținut anterior că legislația respectivă ar putea duce la reducerea limitelor ariilor protejate și la renunțarea la evaluări de mediu pentru diverse categorii de proiecte energetice. Aceasta include și proiectele declarate de interes național de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Proiectul de lege, inițiat de senatorul PSD Daniel Zamfir, are ca scop facilitarea finalizării unor obiective hidroenergetice neterminate. Compania de stat HIDROELECTRICA intenționează să repornească și să finalizeze mai multe proiecte începute în perioada comunistă. Ministerul Energiei a propus completarea a aproximativ zece hidrocentrale neterminate, cu o capacitate totală estimată la 700 MW, argumentând că investiții substanțiale au fost deja realizate în acestea.
Dezbatere aprinsă între susținătorii proiectelor și organizațiile de mediu
Aceste proiecte au rămas neterminate timp de ani de zile, confruntându-se cu obstacole de natură ecologică și juridică. Reluarea lor a căpătat o importanță sporită în contextul presiunilor de creștere a producției interne de electricitate și de consolidare a securității energetice a României.
Pe de altă parte, organizații de mediu, precum DECLIC și alte grupuri civice, se opun reluării unor proiecte din cauza potențialului impact asupra ecosistemelor riverane. Ele susțin că modernizarea capacităților hidroenergetice existente ar putea aduce câștiguri energetice cu costuri de mediu mai mici decât finalizarea unor proiecte mai vechi situate în arii protejate.
Această dispută survine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni asupra sistemului său energetic. Recent, ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă au fost oprite temporar din cauza nivelului neobișnuit de scăzut al Dunării. Guvernul a încercat, de asemenea, să mențină în funcțiune capacități suplimentare de producere a energiei din cărbune, dincolo de termenele de decarbonizare stabilite.
Parlamentul va trebui acum să reexamineze legislația, în urma solicitării președintelui, chiar dacă Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra constituționalității acesteia.
Sursa: Romania-insider.com
