Prețul energiei electrice tranzacționat ieri pe piața pentru ziua următoare de la București a atins cel mai scăzut nivel din ultimele luni, cu minus 255 de lei pe megawatt/oră (lei/MWh) pentru orele 15 și 16, ora României. Această valoare extremă s-a manifestat însă doar pentru două ore, în timp ce în intervalul orar 10-18 prețurile au fost negative pentru toate cele opt ore, conform datelor operaționale ale OPCOM.
Aceasta reprezintă o situație rareori întâlnită pe piața energetică românească, dar nu una neașteptată în contextul sărbătorilor pascale catolice, perioadă în care consumul de energie electrică scade masiv în Europa. Fenomenul de preț negativ, semnalat și de alte piețe europene, indică o producție excedentară de energie și un consum scăzut, făcând ca oferta de energie să depășească cererea, iar această disjuncție să se reflecte în prețuri negative.
Luna aprilie, în timpul Paștelui catolic, aduce un recul temporar în consumul de energie. În Europa, această perioadă se caracterizează prin reducerea activităților industriale și a consumului casnic, pe fondul sărbătorilor. În plus, există o producție continuă din surse regenerabile, precum eoliene și fotovoltaice, care uneori depășește cererea de energie. În aceste condiții, prețurile negative devin o manifestare a unui surplus de energie pe piață. Situația de la București a fost influențată și de modul în care funcționează anumite componente ale centralei electrice. Unele unități de producție nu pot fi oprite din cauza costurilor și a constrângerilor tehnice, contribuind la excedent. În plus, majoritatea piețelor spot europene sunt interconectate, astfel încât aceste tendințe se transmit în întreg continentul, influențând prețurile pe scară largă.
Pentru România, prețul negativ a durat pentru doar opt ore, dar a avut un impact vizibil asupra mediei zilnice. În cele 24 de ore, prețul mediu a fost de 159 de lei pe MWh, ceea ce indică o influență puternică a vârfurilor matinale și serale, precum și a golurilor din timpul nopții, când energia fotovoltaică nu generează încărcare. În comparație cu alte state europene, România înregistrează prețuri mai stabile, dar poate resimți aceste fluctuații temporare. Germania, de exemplu, a avut o medie de minus 16 euro/MWh, Franța a avut minus 3,5 euro/MWh, iar Polonia minus 2,2 euro/MWh. Aceste valori arată că fenomenul de prețuri negative nu este restrâns doar la România, ci reprezintă o tendință continentală în perioada sărbătorilor pascale, atunci când cererea scade masiv. Autoritățile și operatorii de pe piață monitorizează cu atenție aceste fluctuații, pentru a înțelege mai bine dinamica ofertei și cererii. În plus, consumatorii casnici și industriali sunt atrași din ce în ce mai mult de posibilitatea de a beneficia de prețuri mai mici sau negative, deși această realitate nu se traduce întotdeauna în economii directe pentru utilizatori. Cât despre perspective, specialiștii indică faptul că astfel de situații pot apărea pe termen scurt, dar nu reprezintă o destabilizare de durată a pieței. În plus, strategiile de gestionare a excedentului de energie, precum stocarea sau exportul, sunt esențiale pentru reducerea impactului acestor fluctuații asupra stabilității prețurilor. Cu toate acestea, la nivel național, autoritățile și companiile de profil vor continua să analizeze această dinamică pentru a ajusta politicile energetice și pentru a îmbunătăți gestionarea surselor regenerabile, mai ales în perioade cu cerere redusă, precum Lunile pascale. Un eveniment de referință va fi observat în data de 16 aprilie, când se preconizează ultimele tranzacții de energie ale săptămânii, ceea ce va permite o evaluare mai clară a tendințelor din piață.Impactul Paștelui Catolic asupra pieței de energie din Europa
Repercusiuni asupra prețurilor și pieței locale
