Un tribunal din Olanda cere pedepse cu închisoare de până la 66 de luni pentru trei suspecți implicați în jaful de la Muzeul Drents, unde a fost furat Casca de la Coțofenești, un artefact dacic de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul românesc. Hoții au sustras, de asemenea, trei brățări de AUR, împrumutate din România, în cadrul unei operațiuni minuțios pregătite, conform procurorilor.
Jaful spectaculos și detalii despre investigație
Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, este cel care riscă cea mai grea pedeapsă, după ce nu a ajuns la o înțelegere cu autoritățile. Ceilalți doi suspecți, Jan B., 21 de ani, și Douglas Chesley W., 37 de ani, au cooperat cu anchetatorii, primind recomandări mai blânde, de 44 de luni de închisoare fiecare. În urma înțelegerii, majoritatea artefactelor furate au fost recuperate, inclusiv celebra Cască de la Coțofenești și două brățări de AUR. O a treia brățară nu a fost încă găsită, iar procurorii spun că nu există indicii cu privire la locul unde s-ar afla.
Jaful a provocat o puternică reacție în România, artefactele fiind considerate simboluri ale istoriei dacice. Camerele de supraveghere au surprins modul în care indivizii mascați au intrat în muzeu, după o explozie puternică. Aceștia au spart vitrinele cu ciocane, au furat obiectele prețioase și au dispărut în mai puțin de un minut.
Investigațiile au scos la iveală detalii importante. Hainele și o geantă sport, aruncate într-un container, conțineau urme de ADN care i-au incriminat pe Douglas Wesley W. și Bernhard Z., ambii din Heerhugowaard. Jan B. a fost cel care a cumpărat uneltele folosite la spargere.
Reacția autorităților și recuperarea artefactelor
Anchetatorii au descoperit că cei trei au stat într-o casă de vacanță în Borger, unde au găsit cioburi de sticlă și urme de AUR – identice cu cele din geanta aruncată. Procuratura deținea, de asemenea, probe importante, inclusiv imagini de pe camerele de supraveghere, privind furtul mașinii folosite la jaf și achiziționarea materialelor. Casa de vacanță fusese rezervată de Jan B., iar plata a fost făcută din contul său bancar.
Pentru a recupera bunurile furate, procurorii au folosit agenți sub acoperire, care l-au contactat pe Jan B. cu scopul de a cumpăra comorile. Cum W. și Z. nu au oferit informații despre locul unde erau ascunse artefactele, procuratura a decis să publice fotografii ușor de recunoscut cu cei doi suspecți. În cele din urmă, Casca de la Coțofenești și două brățări au fost recuperate pe 1 aprilie, după acordul cu W. și B. Bernhard Z. nu a cooperat și a susținut că rolul său a fost unul minor.
