România se confruntă cu o inflație record la alimente în Uniunea Europeană, în timp ce puterea de cumpărare a pensiilor continuă să scadă, potrivit datelor recente. Statisticile Eurostat arată că, la începutul anului 2026, țara noastră a înregistrat cea mai mare rată a inflației alimentare din blocul comunitar.
Creșteri accentuate ale prețurilor la alimente
În ianuarie 2026, inflația alimentară în România a atins 7,6%, un nivel semnificativ mai ridicat decât media europeană de 2,5%. Această creștere a plasat România pe primul loc în rândul statelor membre UE. Deși în alte țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau au scăzut, în România, creșterile au continuat să se accentueze.
Evoluția lunară indică o accelerare a inflației alimentare. Dacă în prima parte a anului 2025, creșterile erau de 5–6%, în a doua jumătate a anului au ajuns la aproape 9%, menținându-se la un nivel ridicat și la începutul anului 2026. Această situație afectează direct costul coșului zilnic de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe.
Pensiile suferă o scădere dramatică
În paralel, datele privind puterea de cumpărare a pensiilor arată o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație. Începând cu a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ, ajungând la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026.
Scăderea puterii de cumpărare afectează direct pensionarii, care alocă o parte importantă a veniturilor pentru alimente și medicamente. Specialiștii avertizează că, fără ajustări adecvate care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua să crească.
Contextul politic și perspectivele
Aceste statistici sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Ilie Bolojan. Combinația dintre creșterile accelerate ale prețurilor la alimente și reducerea puterii de cumpărare a pensiilor plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european.
Prognozele economice arată că, fără măsuri specifice, presiunile asupra nivelului de trai al românilor vulnerabili vor continua.
