Conform Libertatea: România se confruntă cu dificultăți majore în absorbția fondurilor europene destinate sectorului energetic, deși dispune de 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare până în 2030. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că investițiile se realizează „cu mare greutate”, iar din suma alocată, doar 12 miliarde de euro au fost aprobate ca investiții nerambursabile în luna mai. Dintre acestea, 7,7 miliarde de euro sunt destinate energiei, iar 2,7 miliarde proiectelor de eficiență în transporturi.
Investiții energetice blocate
Profesorul Radu Dudău, fost consilier al ministrului Energiei, estima acum 11 ani necesarul de investiții în sistemul energetic la 14 miliarde de euro, o cifră care între timp a crescut. Multiple proiecte esențiale, precum noi centrale electrice la Turceni, Iernut și Ișalnița, precum și parcuri de stocare a energiei, nu au fost finalizate.
Un exemplu elocvent al problemelor cu care se confruntă sistemul energetic este oprirea celor două reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Din cauza debitului scăzut al Dunării, sub 1.400 cm cubi pe oră, unitatea 1 a fost oprită la finalul lunii iulie, iar unitatea 2 urmează să fie oprită pe 13 august. Tentativele autorităților de a crește nivelul apei prin lucrări hidrotehnice de urgență, precum distrugerea unui bloc de piatră și scufundarea controlată a unor barje, s-au dovedit soluții temporare.
Radu Dudău atrage atenția că pierderea a 700 de megawați prin oprirea reactorului 2 va accentua deficitul energetic al României, estimat deja la 2.000 de megawați înainte de această oprire. Într-un scenariu meteorologic sever, decidenții ar putea fi nevoiți să ia în considerare „tăieri” de energie pentru marile companii consumatoare. Expertul consideră că investițiile în lucrări hidrotehnice ample pe Dunăre, necesare pentru funcționarea eficientă a centralei nucleare, inclusiv în perspectiva construirii a încă două reactoare, ar fi trebuit realizate cu mult timp în urmă.
Dudău explică lipsa progresului prin faptul că „Statul este un prost administrator”, fiind „foarte fixat pe propriile companii care reprezintă… niște conglomerate politico-economice și cu tot felul de alte interese”. Resursele statului sunt epuizate în relația cu aceste entități, menținându-le „în viață, nu ca să le facă viabile”. Ca urmare a crizei energetice, România va reporni un grup energetic pe cărbune la termocentrala de la Rovinari și va folosi mai multă apă din baraje pentru a compensa închiderea reactorului nuclear.
Bulgaria, „bateria” energiei în sud-estul Europei
Spre deosebire de România, Bulgaria a reușit să devină un exportator important de energie în regiune, inclusiv pentru țara noastră, datorită investițiilor masive în baterii de stocare. Radu Dudău subliniază că Bulgaria a direcționat fondurile din Fondul de Modernizare către baterii, în loc de subvenții pentru parcuri fotovoltaice, recunoscând costurile deja reduse ale panourilor solare.
România exportă energie dimineața către Bulgaria, dar seara o importă de acolo la prețuri de zece ori mai mari. „Noi vindem în Bulgaria mai mult decât invers. Pentru că noi producem multă energie foarte aproape de granița bulgară”, explică Dudău. Problemele bulgarilor cu transportul energiei de la sud la nord determină acest dezechilibru.
O altă explicație pentru decalajul dintre cele două țări o reprezintă mediul de reglementare nefavorabil din România până în 2004, care impunea duble tarife la injecția și extracția de energie pentru proprietarii de baterii. În prezent, atât persoanele fizice, cât și juridice investesc masiv în panouri fotovoltaice și baterii de stocare, numărul prosumatorilor ajungând la 350 de mii.
Ministerul Energiei a publicat recent un proiect de hotărâre de Guvern privind concesionarea a șase perimetre eoliene offshore, cu potențialul de a produce cel puțin 3 gigawați până în 2035. Companii americane și-au exprimat deja interesul pentru aceste proiecte.
Sursa: Libertatea
