PSD ia în calcul retragerea miniștrilor din Guvernul Bolojan, deschizând calea unei posibile crize politice. Decizia finală va fi luată în urma unui referendum intern programat pentru 20 aprilie. Un astfel de scenariu ar putea declanșa cererea unui vot de încredere în Parlament, conform surselor din cadrul partidului.
Scenarii posibile pentru viitorul guvernării
Conducerea Partidului Social Democrat (PSD) analizează intens scenariile posibile în cazul în care membrii partidului vor decide să nu mai susțină actualul Guvern condus de Ilie Bolojan. Principala opțiune luată în calcul este retragerea miniștrilor social-democrați din Executiv. În prezent, PSD deține un vicepremier fără portofoliu și șase miniștri în Guvernul Bolojan, din care fac parte și PNL, USR și UDMR.
În cazul unei asemenea mișcări, premierul ar fi obligat să solicite un vot de încredere în Parlament. Dacă nu obține susținerea necesară, ar urma desemnarea unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan ar fi chemat să inițieze consultări cu partidele politice. Ulterior, șeful statului ar desemna un candidat pentru funcția de premier, care ar trebui să obțină votul de învestitură al Parlamentului. Până la instalarea noului Guvern, premierul și miniștrii ar rămâne în funcție cu mandat interimar.
Consultantul politic Adi Zăbavă anticipează o perioadă de instabilitate politică accentuată. „Pare că PSD nu are un punct final în care să-și dorească să ajungă, dar testează diferite lucruri și încearcă să crească presiunea”, a declarat acesta.
Strategii și opinii înaintea referendumului
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că rezultatul votului din 20 aprilie va exclude menținerea actualei forme de guvernare. El a menționat intenția de a evalua activitatea miniștrilor PSD în Guvern și de a analiza performanța întregului Executiv.
Ilie Bolojan, întrebat dacă are în vedere demisia în cazul retragerii sprijinului politic, a răspuns negativ. El a subliniat responsabilitatea pe care o simte în funcție și a subliniat că cei care generează crize trebuie să își asume consecințele.
PSD are posibilitatea să depună o moțiune de cenzură pentru a demite Guvernul, o strategie pe care a mai folosit-o în trecut, inclusiv împotriva propriilor guverne. Analistul politic Adi Zăbavă a sugerat că Bolojan va încerca să evite votul din Parlament și că PSD nu dorește deocamdată o moțiune de cenzură. El a subliniat că „Practic, miza fiind, fiecare jucător încearcă să proiecteze vina asupra crizei, asupra celuilalt, adică celălalt e de vină”.
Implicațiile matematice și precedente istorice
Pentru a trece de un vot de încredere, Guvernul are nevoie de 233 de voturi favorabile. PNL, USR, UDMR și grupul Minorităților Naționale dețin împreună 181 de voturi. Așadar, Bolojan ar mai avea nevoie de încă 52 de voturi pentru a rămâne premier, ceea ce implică un guvern minoritar.
În contextul actual, opțiunea unui guvern minoritar nu este agreată nici de Sorin Grindeanu, nici de președintele Nicușor Dan, nici de liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Istoria politică a României abundă în exemple similare. Călin Popescu Tăriceanu, în 2007, și Victor Ponta, în 2014, au trecut prin situații analoage, căutând modalități de a menține majoritatea în contextul schimbărilor politice.
În august 2019, ALDE și-a retras miniștrii din guvernul Dăncilă. Klaus Iohannis a refuzat să numească miniștri interimari, invocând prevederile constituționale. Viorica Dăncilă a amânat votul din Parlament, dar a fost demisă prin moțiune de cenzură în octombrie 2019. În septembrie 2021, miniștrii USR-PLUS au demisionat din guvernul Cîțu, iar guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.
