România, lider detașat în UE la inflație și scumpiri: puterea de cumpărare, în picaj
România a început anul 2026 cu cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, atât la nivel general, cât și la alimente. Scumpirile semnificative și scăderea puterii de cumpărare afectează direct nivelul de trai al cetățenilor, în contextul unor măsuri economice dure adoptate. Datele oficiale arată o deteriorare accentuată a indicatorilor economici cruciali.
Inflația, de aproape patru ori peste media europeană
Potrivit datelor Eurostat, rata anuală a inflației în România a ajuns la 8,3% în februarie 2026. Această valoare este de aproape patru ori mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la 2,1%. România conduce detașat acest clasament, urmată de Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.
Presiunea inflaționistă este resimțită puternic, mai ales în ceea ce privește prețurile la alimente. În ianuarie 2026, România a înregistrat cea mai mare inflație alimentară din UE, de 7,6%. Media europeană în aceeași perioadă a fost de 2,5%. Estimările arată că Estonia a urcat la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, însă decalajul față de România rămâne semnificativ.
Consumul și investițiile, afectate de măsurile economice
Evoluția prețurilor la alimente arată o deteriorare față de perioada de dinaintea măsurilor drastice luate de guvernare. După un început stabil în 2024, cu chiar două luni de ieftinire, prețurile au reintrat pe un trend ascendent în a doua jumătate a anului. Inflația alimentară a crescut constant, de la 4,3% în ianuarie 2025 la 8,9% în august.
Datele privind consumul susțin slăbirea economiei. Indicatorul consumului a intrat pe teritoriul negativ încă din august 2025 și nu a mai revenit pe plus. În februarie 2026, scăderea a fost de 6,2%. În paralel, investițiile finanțate din bugetul de stat au suferit o reducere drastică, cu o scădere de 55% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Scăderea puterii de cumpărare a afectat salariile și pensiile
Eroziunea puterii de cumpărare este vizibilă și în cazul veniturilor. Câștigul salarial mediu net a intrat pe un trend descendent din iulie 2025, înregistrând o scădere de 5,0% în februarie 2026. Contrastul cel mai puternic este observat în cazul puterii de cumpărare a pensiei medii. Indicatorul a înregistrat valori foarte ridicate în 2024, dar a trecut brusc sub zero în septembrie 2025.
Scăderile înregistrate, de peste 8% în ianuarie și februarie 2026, indică o pierdere importantă a puterii de cumpărare pentru pensionari. În mod concret, pensia medie acoperă o parte mai mică din cheltuieli comparativ cu perioada anterioară.
