România se află într-o poziție complexă în contextul geopolitic actual, fiind considerată cea mai independentă energetic din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), dar și cea mai vulnerabilă fiscal, conform unui raport special al Grupului Erste

Dependența energetică scăzută, o fațetă a paradoxului românesc

România a reușit, în ultimii ani, să reducă considerabil dependența de importurile de energie din afară. Sursele interne, precum resursele de energie fosilă și potențialul pentru energie regenerabilă, plasează țara într-o situație mai stabilă față de alte state din regiune, așa cum arată și raportul Erste. Această independență energetică, însă, nu echivalează automat cu o siguranță economică robustă.

Secretul acestei abordări constă în politica națională de diversificare a surselor și în investițiile acordate sectorului energetic. Cu toate acestea, această strategie are limite atunci când se confruntă cu crize globale de amploare, precum tensiunile din Orientul Mijlociu sau sancțiunile impuse Iranului, care afectează direct circulația petrolului și a gazelor în lumea întreagă.

Vulnerabilitatea fiscală, o problemă mai veche, accentuată de contextul internațional

Pe de altă parte, România se confruntă cu o capacitate fiscală relativ redusă, în comparație cu alte state din regiune. Spațiul fiscal limitat limitează manevrele guvernamentale în timpul crizelor, ceea ce poate pune sub presiune stabilitatea macroeconomică a țării.

Raportul Erste subliniază că această combinație de independență energetică și vulnerabilitate fiscală devine mai problematică în scenariul unui conflict armat global, precum cel din Iran, care perturbă lanțurile de aprovizionare și crește incertitudinea economică. România rămâne astfel expusă la riscuri care, în condițiile actuale, devin tot mai greu de gestionat.

„Acest echilibru delicat, în care România se află, indică necesitatea unor strategii de reziliență națională solide, în special în domeniul fiscal și energetic,” afirmă experții din cadrul Erste Group. Ei adaugă că, în condițiile actuale, este nevoie de măsuri proactive pentru a evita vulnerabilitățile care pot deveni critice în viitorul apropiat.

Pe de altă parte, oficialii guvernamentali români recunosc faptul că, deși s-au făcut eforturi pentru creșterea rezilienței economice, sunt în continuare provocări majore legate de capacitatea de a face față unor crize majore externe.

La această situație se adaugă și impactul potențial al conflictului din Iran asupra prețurilor la energie și, implicit, asupra inflației și costurilor pentru consumatori. Creșterea prețurilor la petrol și gaze poate genera tensiuni sociale și va obliga statul să ajusteze politicile fiscale și energetice.

În urmă cu câteva zile, Ministerul Finanțelor a anunțat că va monitoriza atent evoluțiile din regiune și va lua măsuri pentru a proteja stabilitatea fiscală a țării. În același timp, autoritățile vor să intensifice eforturile pentru diversificarea surselor de energie și să atragă investiții în sectorul regenerabil, pentru a reduce și mai mult dependența de resurse externe.

În ciuda acestor măsuri, situația rămâne una fragilă, fiind influențată de evenimente externe neașteptate. La data de 15 martie 2023, Ministerul Energiei a anunțat demararea unui proiect nou de dezvoltare a parcurilor solare în sud-estul țării, ca parte a strategiei naționale de creștere a autonomiei energetice.

Această inițiativă răspunde, cel puțin parțial, vulnerabilităților identificate în raportul Erste, ilustrând eforturile de a asigura o mai mare stabilitate energetică și fiscală pentru România în contextul geopolitic instabil.