România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, momentul fiind anunțat ca fiind cel în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind astfel ora 4:00. Aceasta este o tradiție anuală menită să profite de lumina naturală și să optimizeze consumul de energie, însă schimbarea de ritm poate avea efecte semnificative asupra organismului, mai ales în primele zile de după ajustare.
Schimbările de orar, deși aparent simple, pot avea un impact profund asupra ritmului circadian, mecanismul intern care reglează ciclurile somn-vigilență, secreția hormonală și temperatură corporală, explică specialistul în medicină internă, Alexandru Nechifor. “Organismul are un ceas biologic care sincronizează somnul, foamea, secreția hormonală și temperatura corpului cu alternanța dintre zi și noapte. Când ora se modifică brusc, acest echilibru este perturbat temporar, iar corpul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta”, a explicat medicul.
Este răspândită ideea că această mutare temporară a ceasului intern poate duce la tulburări de somn, oboseală și dificultăți de concentrare. În primele zile după schimbare, mulți oameni resimt simptome precum somnolență excesivă, iritabilitate, stare de “ceață mentală” și scăderea productivității intelectuale. În plus, se poate observa o reducere a nivelului de energie și o stare generală de disconfort, ceea ce afectează nu doar viața de zi cu zi, ci și performanțele la locul de muncă sau în activitățile cotidiene.
Pe termen mai lung, schimbarea ritmului circadian poate avea și alte consecințe, inclusiv asupra sănătății inimii. Studiile indică faptul că primele zile după trecerea la ora de vară pot crește ușor riscul apariției unor evenimente cardiovasculare, mai ales în rândul persoanelor predispuse la hipertensiune arterială sau tulburări de ritm cardiac. “Există studii care arată că în primele zile după schimbarea orei poate crește ușor riscul de evenimente cardiovasculare, precum creșterea tensiunii arteriale sau apariția unor tulburări de ritm cardiac la persoanele predispuse”, a adăugat Nechifor. Unele persoane pot resimți, de asemenea, dureri musculare sau articulare, reacție a organismului la adaptarea insuficientă la noul ritm.
Pentru a minimiza efectele nedorite, specialiștii recomandă câteva măsuri simple de adaptare. Menținerea unui program de somn regulat, chiar și în zilele următoare schimbării de orar, poate ajuta corpul să se recalibreze mai rapid. Expunerea la lumina naturală dimineața stimulează secreția de melatonină și adaptarea ritmului circadian, contribuind la stabilizarea stării de spirit și a nivelului de energie. În plus, activitatea fizică moderată, evitarea utilizării ecranelor în apropierea orei de culcare și respectarea unor ore fixe pentru mese sunt pași esențiali pentru a evita disconfortul.
Alimentația joacă un rol important în această perioadă de ajustare. Este recomandată evitarea consumului excesiv de cafea sau alcool, dar și a meselor grele seara, care pot perturba calitatea somnului. În schimb, se preferă alimente ușor digerabile, bogate în nutrienți, precum fructe, legume, pește, semințe și nuci, precum și o hidratare adecvată pentru a sprijini organismul în procesul de adaptare.
Perspectiva medicilor indică faptul că, deși schimbarea orei de primăvară poate provoca disconfort temporar, organismul are o capacitate impresionantă de recalibrare. În timp, rutina stabilă și un stil de viață sănătos pot reduce la minimum efectele adverse. Pentru moment, atenția și măsurile proactive pentru menținerea unui echilibru intern sunt cele mai bune arme de adaptare, iar cercetările continuă să analizeze legătura dintre această schimbare de sezon și sănătate pe termen lung. Ultimele studii și experiența medicală indică faptul că, pe măsură ce organismul se adaptează la noul orar, efectele secundare dispar, iar beneficiile mutării pentru economia energiei și pentru durabilitatea mediului devin tot mai evidente.
Sursa: Mediafax
