Conform StartupCafe: România pierde aproape 460 de milioane de euro din PNRR din cauza eșecului reformelor, dar recuperează 350,7 milioane de euro, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Decizia finală privind cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost comunicată vineri. Din suma totală suspendată de Comisia Europeană, țara a reușit să recupereze o parte semnificativă, însă întârzierile și deficiențele în implementarea reformelor au dus la pierderea unei sume importante.
Dezvoltări dificile în cadrul cererii de plată 3
Cererea de plată 3 a fost depusă de România la 15 decembrie 2023 și a fost una dintre cele mai dificile din perspectiva îndeplinirii criteriilor. Reformele incluse trebuiau să fie finalizate la momentul depunerii. Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor fonduri în mai 2025, constatând neconformități. Ulterior, România a prezentat justificări suplimentare, dar patru jaloane importante nu au fost considerate satisfăcătoare.
Conform anunțului lui Dragoș Pîslaru, decizia Comisiei Europene a arătat o imagine amestecată. Eforturile intense de negociere și dialog cu instituțiile europene au permis recuperarea a 350,7 milioane de euro din suma inițial suspendată. Această sumă provine în principal din ajustări legate de reformele din domeniul pensiilor speciale și al guvernării companiilor de stat.
Eșecuri în implementarea reformelor
Pierderea de 458,7 milioane de euro este rezultatul direct al ratării sau tergiversării implementării reformelor esențiale. Acestea vizează funcționarea companiilor de stat din domeniul energiei și transporturilor, precum și a agenției pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice (AMEPIP).
Problemele legate de reformele din domeniul companiilor de stat, în special cele din energie, au fost legate de procesul de selecție și numire a membrilor consiliilor de administrație. Comisia Europeană a evidențiat numiri politice, proceduri neclare și lipsa unor criterii de performanță. În sectorul transporturilor, deficiențele au fost similare, incluzând probleme de conflict de interese.
Urmări și perspective
În urma acestei evaluări, suma totală încasată de România prin PNRR ajunge la 11,09 miliarde de euro (granturi și împrumuturi). Țara mai are de atras încă 10 miliarde de euro din PNRR până la data limită de 31 august 2026. Așa cum a subliniat ministrul Pîslaru, acolo unde a existat voință politică, s-au obținut rezultate pozitive. Dar, acolo unde reformele au fost amânate, România a pierdut fonduri.
Sursa: StartupCafe
