Anghel Saligny, geniul ingineriei românești, a fost un vizionar care a lăsat o amprentă profundă asupra modernizării României. Născut la 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Tecuci (actualmente Galați), și plecat dintre noi la 17 iunie 1925, la București, Saligny a fost un pionier în domeniul construcțiilor.
O viață dedicată ingineriei
Provenind dintr-o familie cu origini franceze, Saligny a fost atras de mic copil de astronomie. A studiat la Universitatea din Berlin și la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. Revenit în țară în 1875, a lucrat la construcția căilor ferate și, sub îndrumarea lui Gh. Duca, la construcția căii ferate Ploiești-Predeal.
Saligny a fost un constructor remarcabil, un inovator în domeniul construcțiilor metalice și de beton armat. A proiectat linii ferate, a fost șef al Serviciului pentru Construirea Podurilor de Fier și Antrepozitelor, și a condus lucrările podului peste Dunăre (Fetești-Cernavodă). De asemenea, a fost director general al Căilor Ferate și ministru al Lucrărilor Publice. A fost membru al Academiei Române, ocupând funcțiile de vicepreședinte și președinte.
Podul de la Cernavodă: o realizare de excepție
Una dintre cele mai mari realizări ale sale a fost podul de la Cernavodă, o construcție impresionantă pentru vremea sa. Aici, Saligny a utilizat în premieră mondială grinzi cu console și oțel moale la tabliere. Inaugurarea oficială a avut loc la 26 septembrie 1895, în prezența regelui Carol I și a altor oficiali.
Pentru a demonstra siguranța podului, Saligny a riscat totul. S-a urcat într-o șalupă ancorată sub pod în timp ce un convoi de locomotive grele trecea peste Dunăre. Reacția sa, „Știam că va ține!”, a rămas în istorie. Podul Carol I, cu o deschidere centrală de 190 metri și alte patru deschideri de 140 metri, a fost, la vremea respectivă, cel mai lung pod din Europa și al treilea ca lungime din lume.
Moștenirea lui anghel saligny
Amprenta lui Saligny asupra modernizării României a fost profundă. Realizările sale se regăsesc în Constanța, Brăila, Galați și Giurgiu, pe Valea Prahovei, și, desigur, la podul de la Cernavodă. Operele sale au rămas simboluri ale ingeniozității și ale viziunii sale.
În septembrie 1895, la inaugurarea podului, Țițeica îl descria ca fiind „opera mare, opera splendidă, opera admirabilă… opera de mândrie națională”.
În aceeași zi, 19 aprilie, se celebrează și alte evenimente importante. În 1881, a murit Benjamin Disraeli, prim-ministrul Marii Britanii.
