Conform Libertatea: Rețele vechi din subteran, sursă de noi întârzieri în șantierele din București
Primăria Municipiului București (PMB) a explicat recent motivele pentru care unele șantiere din Capitală par inactive, subliniind că prioritatea s-a mutat în subteran din cauza necesității modernizării rețelelor edilitare. Peste 70 de kilometri de rețele din subteran necesită intervenții, concomitent cu cei 50 de kilometri de șină de tramvai, un proces mult mai complex decât simpla înlocuire a șinelor. Aceste rețele, adesea amplasate sub traseul viitoarei infrastructuri de transport, creează blocaje neprevăzute și necesită eforturi suplimentare de proiectare și execuție.
Reprezentanții PMB au comunicat că, spre deosebire de modernizarea șinelor de tramvai, care este un proces relativ predictibil, intervențiile în subteran sunt mult mai complicate. Acestea implică lipsa documentațiilor complete, obligând echipa să realizeze noi proiectări, avizări, redimensionări și devieri ale rețelelor existente. „Este motivul pentru care, câteva săptămâni, nu vedeți muncitori pe unele porțiuni de șantier”, au transmis oficialii.
Modernizarea subterană, o necesitate pentru durabilitate
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a accentuat importanța intervențiilor simultane asupra șinelor de tramvai și a rețelelor subterane. El a declarat că dacă lucrările s-ar limita doar la șina de tramvai, proiectul ar putea fi finalizat într-un an. Totuși, modernizarea rețelelor din subteran este esențială pentru a evita probleme viitoare, precum spargerea țevilor după finalizarea lucrărilor de suprafață.
„Că nu vrem ca peste doi ani să ne trezim că se sparge o țeavă și desfacem tot ca să ajungem la ea, că ar fi bani aruncați pe fereastră. Prefer să dureze mai mult, dar să aplicăm soluția corectă, să facem lucrări de calitate care să reziste zeci de ani de acum înainte”, a explicat Ciucu. Această abordare vizează reducerea costurilor pe termen lung și asigurarea unui nivel superior de funcționalitate a infrastructurii.
Trei provocări majore în realizarea lucrărilor
Complexitatea lucrărilor din subteran aduce cu sine trei provocări majore. Prima dintre acestea o reprezintă „surprizele din subteran”, adică neconcordanțele dintre planurile de rețele și realitatea din teren. În ciuda „planurilor coordonatoare de rețele” întocmite cu operatorii de utilități (Apa Nova, Distrigaz, Termoenergetica etc.), odată demarate săpăturile, se descoperă că țevile sunt amplasate diferit față de documentație, sau apar altele noi. Aceste „neprevăzute” pot bloca lucrările pentru săptămâni sau chiar luni, necesitând noi soluții tehnice.
A doua provocare majoră este lipsa spațiului fizic pentru devierea rețelelor existente. Subteranul Capitalei este un „hățiș” de țevi, iar în multe zone, în special pe străzile înguste, nu există suficient loc pentru a redirecționa rețelele departe de noua șină de tramvai. Astfel, modernizarea se face concomitent, necesitând o coordonare sporită cu toți operatorii implicați.
Ultima provocare este influența condițiilor meteorologice. Șantierele deschise sunt dependente de vreme, iar ploile abundente pot satura solul, împiedicând accesul utilajelor până la drenarea apei. Aceasta a fost unul dintre motivele pentru care, luna trecută, anumite șantiere nu au putut fi accesate timp de câteva zile.
În prezent, se derulează lucrări de modernizare pe multiple artere din București, inclusiv pe Calea Călărașilor, unde s-au descoperit și vestigii arheologice ce urmează a fi analizate de Ministerul Culturii.
Sursa: Libertatea
