Problemele de sănătate mintală iau amploare la nivel global, iar în România situația devine tot mai alarmantă, confruntându-se cu un val nemaiîntâlnit de cazuri. Potrivit datelor recente, aproximativ trei români din o sută suferă de depresie, iar această cifră continuă să crească, în ciuda eforturilor sporadice și insuficiente ale sistemului de sănătate. În timp ce publicul din întreaga lume devine tot mai conștient de importanța sănătății mintale, la noi în țară lipsesc destule resurse și măsuri eficiente pentru prevenție și tratament.
Criza resurselor în sistemul de sănătate mintală
România are unul dintre cele mai slabe registre de specialiști în domeniu din Europa. Și, culmea, această problemă devine și mai acută în contextul creșterii numărului de cazuri. Potrivit datelor oficiale, la nivel național, există doar 14 psihiatri la o sută de mii de locuitori, ceea ce face dificil accesul populației la servicii specializate. În plus, infrastructura spitalicească dedicată sănătății mentale se confruntă cu un deficit sever de resurse: în unitățile de profil, există un singur pat pentru fiecare o mie de locuitori, o situație insuficientă pentru a face față cererii.
Această situație agravează și mai mult accesul la tratament pentru pacienți, mulți dintre ei fiind nevoiți să aștepte luni întregi pentru o consultație sau spitalizare. La rândul lor, familiile și persoanele afectate resimt acut lipsa de sprijin, de programe de prevenție și de intervenție timpurie. În condițiile în care peste 230.000 de români află anual că suferă de o tulburare mintală, numărul celor care nu primesc tratament sau sprijin rămâne extrem de mare.
Copiii și tinerii, printre cei mai vulnerabili
Situația devine și mai dificilă în cazul tinerilor și al copiilor, grupuri vulnerabile ce necesita intervenție specializată. În condițiile în care sistemul nu reușește să asigure resurse suficiente, acești pacienți rămân expuși riscului de a dezvolta afecțiuni grave, ce pot evolua pe termen lung, cu consecințe sociale și personale devastatoare. Fenomenul de creștere a cazurilor de anxietate, depresie și alte tulburări de sănătate mintală devine din ce în ce mai vizibil în școli, dar și în spațiul public.
Este nevoie de o strategie națională care să includă campanii de conștientizare, programe de prevenție și, mai ales, creșterea numărului de specialiști în domeniu. Specialiștii subliniază că sănătatea mintală trebuie tratată ca o prioritate națională, atât din punct de vedere legislativ, cât și al finanțării. În timp ce alte state europene investesc masiv în centre de consiliere și tratament, la noi se vorbește încă mult despre reforma sistemului, dar acțiunile rămân insuficiente.
Perspectiva pe termen lung
Deși în ultimii ani s-au făcut pași spre creșterea conștientizării, evoluția situației rămâne îngrijorătoare. În contextul pandemiei, problemele de sănătate mintală s-au accentuat, având în vedere izolarea socială, stresul economic și incertitudinea generalizată. În ciuda acestor provocări, resursele alocate pentru sănătatea mentală rămân mult sub nivelul recomandat de organizațiile internaționale.
Ce se întâmplă însă în planul legislativ și al politicilor publice lipsește deocamdată din tracțiunea necesară. Oamenii de specialitate solicită în mod repetat o revizuire a strategiilor naționale, precum și o creștere a bugetului destinat serviciilor de sănătate mintală. Doar astfel România va putea trata în mod eficient această criză, pentru ca noii pacienți și cei existenți să beneficieze de sprijinul de care au nevoie pentru a reconstrui încrederea în propria sănătate mintală.
Pericolul unei crize sociale neprevăzute devine din ce în ce mai real, iar viitorul depinde de reacția decisivă a autorităților și societății în ansamblu. În lumea globalizată și digitalizată de astăzi, sănătatea mintală nu mai trebuie ignorată, ci tratată cu seriozitatea și implicarea cu care merită. România are nevoie de reforme urgente pentru a preveni ca această problemă să se transforme într-un nou stigmat social, afectând generații întregi.
Sursa: Digi24
