Teheranul rămâne sub presiune, după ce un oficial american a confirmat desvăluirea unor informații referitoare la transferul de arme către protestatarii din Iran, efectuat de Statele Unite prin intermediul kurzilor. Conform declarațiilor făcute de fostul președinte Donald Trump, armele au fost trimise „prin intermediul kurzilor” și, conform spuselor lui, acestea „au rămas la kurzi”. Această recunoaștere publică este primul semn explicit al implicării armamentului american în sprijinul manifestațiilor din Iran, după luni de declarații contradictorii și reticență din partea administrației de la Washington.
Recunoaștere fără precedent a implicării americane
Până acum, oficialii americani evitau să admită direct trimiterea de arme către protestatari sau către opoziție în Iran, preferând să susțină doar sprijinul diplomatic sau economic. Comentariul lui Trump reprezintă, astfel, o schimbare semnificativă în modul în care Statele Unite gestionează sprijinul pentru mișcările antiregim din Iran. Fostul președinte a precizat că armele au fost transferate ca parte a unei strategii de susținere a kurzilor, o minoritate etnică ce opune rezistență regimului de la Teheran. De asemenea, el a afirmat că kurzii trebuie să aleagă între sprijinul pentru SUA și Israel sau apropierea de Iran, indicând o presiune strategică mai amplă.
Într-un context mai larg, această dezvăluire sugerează o implicare indirectă a Washingtonului în conflictele regionale și în încercarea de a destabiliza administrația Iranului, mai ales în timpul unor conflicte și proteste interne intense. Dacă până acum măsurile militare ale SUA fuseseră sub umbrela sancțiunilor și a presiunii diplomatice, reticența de a recunoaște sprijinul ar putea indica o strategie mai active de intervenție mai puțin publică.
Contextul protestelor și intervențiilor militare
Proteste violente au izbucnit în Iran în decembrie și ianuarie, declanșate de criza economică profundă pe care o traversează țara. Manifestările au fost reprimate cu brutalitate de către regimul ayatollahilor, bilanțul oficial al victimelor fiind de 3.117 decese, deși ONG-uri și surse independente vorbesc de un număr mult mai mare. Zeci de mii de oameni au fost arestați în timpul represaliilor, iar brutalitatea acțiunilor autorităților a atras critici internaționale.
După securizarea puterii, regimul a răspuns cu o serie de atacuri și represalii, inclusiv bombardamente asupra pozițiilor din Iran. Începând cu 28 februarie, Statele Unite și Israelul au lansat o campanie de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Deși conduita politică și militară a regimului a fost temporar decimată, Iranul continuă să răspundă cu drone și rachete asupra intereselor israeliene și americane din zonă, menținând o stare de conflict latentă.
Această situație complicată arată că, pe fondul tensiunilor interne încă nevădite, Iranul refuză să cedeze, iar implicarea externală a SUA și Israelului nu pare să fi dus încă la o schimbare semnificativă a echilibrului de putere în regiune. În același timp, sprijinul ascuns pentru protestatarii iranieni, confirmat de fostul președinte american, adaugă un nou nivel de complexitate situației geopolitice din Orientul Mijlociu.
Un oficial de la Washington a menționat că Trump le-a cerut kurzilor să aleagă între sprijinul pentru SUA și Israel sau fidelitatea față de Iran, o poziție ce indică un joc politic de influență și explicație pentru motivele diverselor acțiuni militare și diplomatice. În timp ce Iranul continuă să răspundă cu represalii și să-și mențină controlul intern, tensiunile dintre aceste puteri persistă, iar războiul din zonă pare departe de a se încheia.
Pe data de 10 martie 2023, în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate, oficialii americani au reafirmat disponibilitatea de a sprijini opoziția iraniană, în timp ce conflictul se află în toi.
