O treime dintre femeile din Uniunea Europeană au fost victime ale violenței în timpul vieții, potrivit unui recent studiu realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale și Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Sexe, publicat în condițiile în care realizarea de sondaje despre acest subiect continuă să demonstreze amploarea fenomenului. Datele relevează o alarmantă realitate: aproape 30% dintre femei au fost supuse umilinței, amenințărilor sau comportamentelor dominante din partea partenerilor lor, iar aproape una din zece a fost rănită fizic de către acestea. În plus, 17,2% dintre femei au fost victime ale violenței sexuale, iar numărul cazurilor de agresiune online crește alarmant, cu 8,5% dintre femei declarând că au fost hărțuite cibernetic și 10,2% fiind urmărite sau monitorizate online de către partenerii lor.
Această cercetare, prima de amploare de după un studiu similar din 2014, scoate la iveală o serie de probleme persistente și agravante legate de violența împotriva femeilor în statele membre ale Uniunii Europene. În ciuda eforturilor legislative și a răspunsurilor din partea autorităților, tăcerea și reticența victimelor de a raporta agresiunile rămân adevărate piedici în combaterea fenomenului. Doar 6,1% dintre victimele abuzurilor comise de parteneri și 11,3% dintre cele agresate de persoane din afara cercului lor apropiat reclamă incidentele la poliție, în condițiile în care frica, rușinea sau sentimentul de vinovăție încă domină percepția victimelor asupra propriilor experiențe.
„Atunci când abuzurile sunt normalizate sau ignorate, acest lucru reflectă eșecuri sistemice. Statele au obligația de a preveni, proteja și garanta accesul la justiție”, a declarat Sirpa Rautio, directorul Agenției pentru Drepturi Fundamentale, subliniind nevoia urgentă ca măsurile legislative să fie însoțite de strategii eficiente pentru sprijinirea victimelor și prevenirea violenței.
Disparități legislative și lipsa protecției
Chiar dacă Uniunea Europeană a ratificat în 2014 Convenția de la Istanbul, menită să combată violența împotriva femeilor, mecanismele de implementare și respectare a acesteia variază de la un stat la altul. În timp ce unele țări și-au adaptat rapid cadrul legislativ, altele, precum Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania și Slovacia, continuă să nu fi semnat Convenția, ceea ce limitează eforturile de combatere a abuzurilor. Această situație reflectă o diferență de abordare și prioritizare în politici, dar și o zonă de vulnerabilitate pentru victime, din cauza lipsei de protecție legală uniformă la nivel european.
Impactul pandemiei și creșterea violenței digitale
Pandemia de COVID-19 a amplificat această problemă, cu creșteri semnificative ale violenței online. Agenția pentru Drepturi Fundamentale și EIGE avertizează asupra faptului că fenomenul de monitorizare sau urmărire online a fost raportat de peste 10% dintre femei, indicând o evoluție periculoasă în ceea ce privește violența de gen în mediul digital. Cu toate aceste evoluții, semnele arată că violența împotriva femeilor necesită măsuri multidimensionale, nu doar legale, ci și sociale, pentru a combate stigmatizarea și a crește încrederea victimelor în sistem.
Pe fondul acestor statistici alarmante, autoritățile europene sunt chemate să intensifice eforturile de prevenire și să creeze un mediu sigur pentru victime. În timp ce unele state dezvoltă programe de sprijin și campanii de conștientizare, altele continuă să se confrunte cu reticența și lipsa de resurse. În plus, sprijinul pentru femeile transgender, care deseori se confruntă cu multiple forme de abuz, trebuie să devină o prioritate pentru o Uniune Europeană angajată să apere drepturile tuturor cetățenilor, fără discriminare.
Cu toate provocările și vulnerabilitățile dezvoltate în ultimii ani, rămâne clar că problema violenței împotriva femeilor nu poate fi relativizată sau ignorată. Viitorul politicilor europene trebuie să includă măsuri ferme, monitorizare strictă și o abordare integrată care să pună în centrul atenției protecția și sprijinul pentru victime. Numai astfel se poate spera la reducerea semnificativă a fenomenului și la un mediu mai sigur pentru toate femeile din Europa.
Sursa: Mediafax
