Inteligența artificială a devenit un instrument cotidian pentru milioane de utilizatori, de la elevi și studenţi la angajaţi din corporaţii şi cercetători. Creșterea rapidă a adopției AI ridică întrebări privind impactul asupra gândirii cognitive, în special când tehnologia înlocuiește procesele de reflecție și analiză. Articolul prezintă cele mai recente cercetări care evaluează consecințele acestei dependențe.
Studii care indică o scădere a activității cognitive
Un studiu al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) a comparat grupuri de participanţi care au redactat eseuri cu ajutorul ChatGPT și cei care au lucrat fără asistență AI. Rezultatele EEG au arătat o activitate cerebrală redusă în rețelele asociate procesării cognitive la utilizatorii AI. De asemenea, aceștia au întâmpinat dificultăţi în reamintirea și citarea propriilor texte, semnalând o implicare mentală limitată.
Alte cercetări, realizate în colaborare cu Microsoft la Universitatea Carnegie Mellon, au examinat peste 300 de angajaţi ce folosesc frecvent instrumente AI în activitatea profesională. Analiza a relevat că încrederea ridicată în AI se corelează cu un efort mai scăzut de gândire critică, chiar dacă productivitatea aparentă crește.
Principalele constatări pot fi sintetizate astfel:
– Activitatea cerebrală scade la utilizatorii care externalizează sarcini intelectuale.
– Memoria pe termen scurt este afectată când AI generează conţinutul principal.
– În mediul de lucru, dependenţa de AI reduce intensitatea proceselor de analiză și evaluare.
Elevii, profesorii și riscul dependenței de AI
Un studiu publicat de Oxford University Press arată că șase din zece elevi din Marea Britanie consideră că AI le-a afectat negativ abilitățile legate de teme. În același timp, majoritatea recunoaşte că tehnologia a stimulat competenţe precum creativitatea și revizuirea lucrărilor.
Un sfert dintre elevi declară că utilizarea frecventă a inteligenței artificiale le diminuează efortul intelectual, creând riscul unei „atrofii cognitive”, concept introdus de profesorul Wayne Holmes de la University College London. În medicină, studii ale Harvard Medical School indică că, deși AI poate îmbunătăţi performanţa pe termen scurt, poate reduce capacitatea de învățare și adaptare pe termen lung.
Reprezentanţii OpenAI subliniază că AI trebuie privită ca un suport, nu ca un furnizor automat de răspunsuri. Pentru a menţine un nivel optim de gândire cognitvă, utilizatorii trebuie să înţeleagă funcţionarea și limitele sistemelor AI, utilizându‑le ca tutori complementari în lipsa unui mentor uman.
Monitorizarea evoluţiilor și adoptarea conştientă a inteligenței artificiale rămân esenţiale pentru a preveni reducerea implicării cognitive. Informaţiile prezentate evidențiază necesitatea unei utilizări echilibrate a AI, în care beneficiile să fie păstrate fără a compromite dezvoltarea gândirii critice și a memoriei.
