Reforma pensiilor magistraților a revenit în atenția publică după decizia instanţei supreme de săptămâna trecută, când toţi cei 102 judecători prezenţi la Secţiile Unite au votat unanim pentru sesizarea Curţii Constituţionale (CCR) în legătură cu noul proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraţilor.
Contextul juridic al sesizării CCR
Judecătorii au invocat lipsa de date privind impactul economic al proiectului, calificând legea „pe o realitate contrafactuală”. Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curţi, Victor Alistar, a subliniat că textul legislativ conţine termeni ambigui şi lacune normative, care ar încălca standardele de claritate şi previzibilitate ale unui stat de drept.
Comunicatul de presă al Înaltei Curţi enumeră principalele motive pentru care legea ar fi neconstituţională:
- discriminarea magistraţilor faţă de alte categorii de pensionari de serviciu;
- încălcarea independenţei justiţiei;
- eliminarea de facto a pensiei de serviciu pentru magistraţi;
- neconformitatea cu jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
- lipsa de obligatorietate a deciziilor CCR.
Declaraţiile profesorului Florin Streteanu privind independența magistraturii
Florin Streteanu, preşedinte al Senatului Universităţii Babeş‑Bolyai, a evidenţiat în podcastul „Horia Nasra Show” că independenţa magistraţilor nu poate fi garantată doar prin vârsta de pensionare şi printr-o pensie egală cu salariul. El a remarcat: „Dacă pot să fiu operat pe creier de un neurochirurg de 65 de ani, cu siguranţă pot să fiu şi divorţat de un judecător de 65 de ani”.
Streteanu a subliniat că, deşi statutul special pentru magistraţi este firesc, întinderea acestui statut – vârsta de pensionare la 65 de ani şi pensia egală cu salariul – îl face cel mai avantajos din Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, „problema nu e dacă magistraţii merită statutul, ci cât poate suporta financiar statul”.
Comparaţii europene
Profesorul a menţionat că Franţa şi Germania nu pot susţine în prezent un regim de pensii pentru magistraţi comparabil cu cel românesc. Astfel, el consideră că România nu poate menţine pe termen lung acest nivel de beneficii fără a afecta sustenabilitatea bugetară.
Aspecte practice şi reacţii ale magistraţilor
Streteanu a observat că, în ultimele două decenii, nu au avut loc proteste majore legate de condiţiile de muncă ale magistraţilor, iar discuţiile s-au concentrat în principal pe vârstă şi cuantumul pensiei. El a criticat lipsa unui dialog constructiv între guvern şi CSM, menţionând că “refuzul magistraţilor de a negocia nu dă bine”.
În plus, profesorul a atras atenţia asupra faptului că majoritatea cererilor de reformă au fost iniţiate de politicieni, nu de către magistratură. Modificarea bazei de calcul a contribuţiilor a transformat pensia specială în una egală cu salariul brut, fără ca magistraţii să fi solicitat explicit acest lucru.
Propuneri pentru o soluţie sustenabilă
În încheiere, Streteanu a îndemnat la căutarea unor bune practici în alte state şi la adoptarea unei înţelepciuni reciproce pentru a găsi un echilibru financiar. El a subliniat necesitatea unei soluţii care să respecte necesitatea unui statut special, dar să fie și viabilă pe termen lung.
Concluzia este clară: reforma pensiilor magistraţilor ridică întrebări esenţiale privind independenţa justiţiei şi sustenabilitatea financiară a statului. Continuarea dialogului între instituţiile judiciare, guvern și societate civilă este esenţială pentru a asigura un cadru echitabil şi durabil pentru toţi magistraţii.
