Straturi de rocă topită din interiorul unor planete de tip Super-Pământ ar putea juca un rol crucial în protejarea acestora de radiațiile nocive, generând câmpuri magnetice puternice, conform unor cercetări recente. Aceste descoperiri ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg structura planetelor îndepărtate și ar putea influența estimările privind capacitatea acestora de a găzdui viață.
Oceanul de magmă bazal și rolul său
În adâncurile exoplanetelor stâncoase, denumite Super-Pământuri, se pot ascunde straturi vaste de rocă topită, cunoscute sub numele de „ocean de magmă bazal”. Aceste rezervoare subterane ar putea genera câmpuri magnetice suficient de puternice pentru a proteja aceste planete de radiațiile cosmice și de particule de înaltă energie. Un câmp magnetic puternic este esențial pentru protejarea unei planete, similar cu rolul pe care îl joacă câmpul magnetic terestru pentru Pământ.
Pe Pământ, câmpul magnetic este generat de mișcarea nucleului extern de fier lichid, un proces numit „dinam”. Însă, planetele stâncoase mai mari, precum Super-Pământurile, ar putea să nu funcționeze în același mod. Unele dintre ele ar putea avea nuclee complet solide sau lichide, limitând capacitatea lor de a produce câmpuri magnetice prin acest mecanism familiar. Cercetătorii de la Universitatea din Rochester, inclusiv Miki Nakajima, au explorat o altă sursă posibilă: oceanul de magmă bazal.
Super-Pământurile: mai mari și mai comune
Super-Pământurile sunt planete mai mari decât Pământul, dar mai mici decât giganții de gheață precum Neptun. Ele sunt considerate, în general, stâncoase, având suprafețe solide în loc de învelișuri groase de gaz așa cum au Jupiter sau Saturn. Deși sunt cel mai frecvent detectat tip de exoplanetă din galaxie, ele nu sunt prezente în sistemul nostru solar.
Având în vedere frecvența lor, Super-Pământurile oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care planetele se formează și evoluează. Multe dintre ele orbitează stele în zone habitabile unde ar putea exista apă în stare lichidă. Examinarea structurii, atmosferei și câmpurilor magnetice ale acestor planete ajută oamenii de știință să înțeleagă modul în care se dezvoltă sistemele planetare și unde ar putea exista condiții propice vieții.
Experimente și perspective viitoare
Cercetătorii au efectuat experimente cu șoc laser la Laboratorul de Energetică Laser al Universității din Rochester, combinându-le cu simulări de mecanică cuantică și modele de evoluție planetară. Studiile s-au concentrat pe comportamentul rocii topite sub presiuni similare cu cele din interiorul oceanelor de magmă bazale. Rezultatele sugerează că, la astfel de presiuni mari, roca topită din adâncul mantalei unei planete poate deveni suficient de conductivă electric pentru a susține un câmp magnetic de-a lungul miliardelor de ani.
Această descoperire sugerează că Super-Pământurile cu dimensiuni de trei până la șase ori mai mari decât Pământul ar putea genera câmpuri magnetice puternice și de lungă durată, prin intermediul dinamurilor alimentate de magmă. Aceste câmpuri pot fi chiar mai puternice decât cel al Pământului, crescând probabilitatea ca astfel de planete să poată susține viața.
