Un scandal de proporții mocnește în peisajul cultural românesc, după ce sute de tablouri, împrumutate de Muzeul Național de Artă Română (MNAR) Ministerului de Externe (MAE) în anii ’90, au dispărut sau au fost găsite în stare avansată de degradare. Litigiul, inițiat de muzeu, se judecă la Tribunalul București și scoate la iveală gestionarea defectuoasă a patrimoniului cultural. Valoarea tablourilor dispărute este estimată provizoriu la 500.000 de lei, dar experții susțin că aceasta ar putea crește semnificativ.
Cum a ajuns patrimoniul în derivă
Totul a început după anii ’90, când MNAR a împrumutat sute de opere de artă reprezentanțelor diplomatice românești din străinătate. Scopul era promovarea culturii naționale. Problema este că multe dintre aceste opere nu au mai fost returnate sau nu există dovezi clare de predare-primire. Altele au fost abandonate în clădirile ambasadelor închise. O parte din aceste opere sunt în procedură de recuperare.
Procesul dintre MNAR și MAE a început în decembrie 2020. Până acum, din cele 226 de tablouri considerate dispărute, situația nu a fost clarificată. Din informațiile existente, din tablourile deținute de MAE, doar 527 au fost returnate. Zeci de opere recuperate ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrate, existând suspiciuni de degradare.
Bătălia pe expertize
Unul din punctele-cheie ale procesului este desemnarea experților care vor evalua pagubele. Reprezentanții muzeului solicită ca evaluarea să fie făcută de specialiști acreditați conform legislației privind patrimoniul cultural. Solicită implicarea unor laboratoare autorizate pentru a stabili valoarea lucrărilor dispărute, dar și amploarea degradărilor pentru cele recuperate. MAE contestă aceste cereri, considerând că probele cu expertize nu sunt concludente.
Instanța a dispus, încă din 2023, identificarea unui expert autorizat pentru a analiza o parte dintre lucrările recuperate. Acesta va stabili dacă acestea au fost afectate de factori precum umiditatea, lumina sau manipularea necorespunzătoare, precum și costurile necesare restaurării. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 20 aprilie 2026.
Haos managerial și subevaluare
Articolele anterioare au semnalat că tablouri semnate de maeștri precum Nicolae Grigorescu sau Sabin Bălașa au fost găsite în inventarele MAE cu valori simbolice, unele evaluate la doar 20 de lei. Această subevaluare a dus, în cazul pierderii sau distrugerii, la o responsabilitate financiară practic inexistentă.
Lipsa unor controale periodice și a unei evidențe centralizate a permis ca sute de lucrări să fie rătăcite între diverse misiuni diplomatice. Haosul administrativ a fost confirmat și de audituri oficiale, care au indicat lipsa personalului calificat pentru conservarea artei. Aceste controale arată că procedurile de predare-primire a lucrărilor au fost, de multe ori, doar formale. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat că se încearcă repararea situației și recuperarea a ceea ce se mai poate salva.
