Moneda națională rămâne stabilă: BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%
Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,5%. Această decizie vine pe fondul unor presiuni dezinflaționiste provenite din cererea agregată, dar și a unor efecte inflaționiste anticipate din cauza crizei din Orientul Mijlociu.
Perspectivele inflației și impactul geopolitic
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 a înregistrat o ușoară scădere la începutul anului, ajungând la 8,3% în februarie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, realizată înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului.
Conform evaluărilor BNR, inflația anuală va crește în trimestrul doi al acestui an, depășind estimările anterioare. Această majorare este atribuită în principal creșterii prețurilor la combustibili, ca urmare a majorării prețurilor la petrol și gaze naturale pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Criza din Orientul Mijlociu generează incertitudini interne, legate de consolidarea fiscală, dar și externe, referitoare la evoluțiile din Europa și la nivel global. Aceste riscuri afectează percepția asupra regiunii și costurile de finanțare. Prin urmare, BNR subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, pentru a susține creșterea economică durabilă.
Analizele experților și perspectivele viitoare
Grupul Erste a menționat într-o notă de cercetare faptul că majorarea dobânzii, considerată puțin probabilă, nu se afla pe agenda analiștilor înainte de criza din Orientul Mijlociu. Experții grupului austriac anticipează ca BNR să ia în considerare prima reducere a dobânzii nu mai devreme de ultima ședință din acest an, programată pentru noiembrie. Această prognoză este influențată de evoluțiile interne (politice, fiscale) și externe (Orientul Mijlociu).
Datele recent publicate arată o ușoară redresare a activității economice în primul trimestru al anului 2026, dar și o încetinire a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor pentru populație au înregistrat scăderi semnificative, în timp ce lucrările de construcții au continuat să scadă. Producția industrială a consemnat o contracție mai mare, în timp ce exporturile au înregistrat o reducere, trecând în teritoriu negativ.
În ianuarie 2026, deficitul comercial a scăzut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă, datorită îmbunătățirii balanței veniturilor secundare.
Se estimează că rata anuală a inflației va crește în perioada martie-iunie 2026, în special din cauza creșterii prețurilor la combustibili. Vor exista și efecte de bază nefavorabile în sectorul energetic. Consolidarea bugetară inițiată în 2025 va consolida presiunile dezinflaționiste, influențând pozitiv așteptările inflaționiste.
Incetitudinile persistă în ceea ce privește măsurile pentru continuarea consolidării bugetare, conform Planului Național Fiscal-Structural, în acord cu Comisia Europeană.
Absorbția și utilizarea fondurilor europene, în special prin PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele negative ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pentru realizarea reformelor structurale, inclusiv tranziția energetică.
