Autoritățile din România recomandă limitarea timpului pe care copiii mici îl petrec în fața ecranelor, mai ales pentru cei sub cinci ani, iar pentru cei sub doi ani, utilizarea ar trebui evitată aproape complet

Recomandări și realitate: limitele în fața ecranelor

Autoritățile de sănătate din România indică că cei mici sub cinci ani nu ar trebui să petreacă mai mult de o oră pe zi în fața ecranelor. Pentru copiii sub doi ani, această utilizare trebuie evitată aproape complet, cu excepția momentelor interactive alături de un adult, pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă. Însă pentru mulți părinți, găsirea unui echilibru între recomandări și viața cotidiană este o adevărată provocare, mai ales în contextul în care tehnologia devine o soluție rapidă pentru liniștirea sau distragerea copilului.

Această situație a fost evidențiată și de experți, care subliniază că primii ani de viață sunt fundamentali pentru dezvoltarea creierului. Aproximativ 90% din această dezvoltare are loc înainte de vârsta de cinci ani, iar interacțiunea directă cu adulții și ceilalți copii joacă un rol esențial.

Riscuri și beneficii ale utilizării ecranelor

Specialiștii afirmă că un timp excesiv petrecut în fața ecranelor poate duce la întârzieri în dezvoltarea limbajului, dificultăți emoționale, probleme de somn și alte efecte adverse asupra sănătății generale. Potrivit BBC, copiii care petrec în jur de cinci ore pe zi în fața ecranelor pot avea un vocabular mai redus comparativ cu cei care utilizează această tehnologie mai rar.

Cu toate acestea, nu toți experții sunt de părere că ecranele trebuie eliminate complet din viața copilului. „Cantități mici sau moderate de timp petrecut în fața ecranelor, mai ales după vârsta de doi ani, nu par să fie dăunătoare”, afirmă profesorul Pasco Fearon. Mai mult, conținutul educațional, adaptat vârstei și prezentat într-un ritm calm, poate chiar să sprijine dezvoltarea copilului, dacă nu depășește limitele recomandate.

Diferența majoră nu ține doar de durata de utilizare, ci și de modul în care copilul interacționează cu mediul digital. Vizionarea în prezența unui adult, însoțită de explicații și conversații, aduce beneficii mai mari decât utilizarea pasivă și solitară. În același timp, conținutul suprastimulent, specific rețelelor sociale, poate avea efecte negative asupra atenției și stării emoționale a celor mici.

Pentru părinți, soluțiile nu constau doar în impunerea de restricții, ci și în înlocuirea acestor activități cu obiceiuri zilnice sănătoase. Evitarea ecranelor la masă sau înainte de somn, încurajarea cititului alături de copil și implicarea în activități simple, precum jocurile în aer liber sau lectura, pot avea un impact pozitiv.

Exemplul personal este, de asemenea, un factor esențial. Copiii tind să imite comportamentele adulților, iar părinții care prioritizează timpul petrecut împreună și evită utilizarea excesivă a tehnologiei în preajma celor mici contribuie la formarea unor obiceiuri mai sănătoase în privința consumului de ecrane.

Până în prezent, nu există o regulă universal acceptată privind timpul ideal petrecut în fața ecranelor de către copiii mici, dar autoritățile continuă să atragă atenția asupra riscurilor și modalităților de a gestiona această activitate în mod responsabil. În 2023, un studiu realizat în România arată că aproximativ 60% dintre părinți recunosc că au dificultăți în respectarea recomandărilor, fiind adesea nevoiți să găsească soluții rapide pentru a-i ocupa pe cei mici.

Este posibil ca pe viitor să fie stabilite reguli mai clare și strategii eficiente de educație parentală pentru a sprijini părinții în această Direcție, în special în contextul creșterii ofertelor digitale și a accesibilității tot mai mari la tehnologie.