Recent, avertizările privind tendința de stabilizare a ratei dobânzii în toate țările din Europa Centrală și de Est indică o schimbare semnificativă în politica monetară a regiunii. Bancherii centrali devin mai prudenți, având în vedere presiunile inflaționiste, și nu se întrevede o discuție serioasă despre înăsprirea politicii monetare în curând. Astfel, deciziile recente ale BNR se înscriu în această tendință, indicând o poziție mai rezervată în privința înăspririi sau relaxării politicii monetare, pe termen scurt. În ședința de politică monetară din 7 aprilie, BNR a menționat doar o revizuire în sens ascendent a prognozei inflației, fără a oferi orientări clare pentru viitor. Datele raportului privind inflația din luna mai sunt în așteptare, cu un grad ridicat de incertitudine și o retorică ce sugerează posibilitatea înăspririi, dar fără decizii concrete pe termen imediat. Erste Bank consideră că majorările ratei dobânzii sunt improbabile în această etapă, dar gestionează lichiditatea în cazul unor presiuni de depreciere a cursului de schimb, având în vedere nivelul facilității de depozit la 5,50%. Această abordare reflectă o poziție precaută, focusată pe stabilitatea economică, în contextul incertitudinilor de pe piața valutară.
Analiza Erste Bank indică faptul că, având în vedere profilul inflației pe termen scurt, creșterea acesteia s-ar putea continua, dar în același timp, se așteaptă ca BNR să ia în considerare eventuale reduceri ale ratei dobânzii cel mai devreme la sfârșitul anului. Această predicție ia în calcul doar o eventuală ajustare, în condițiile în care actualele măsuri de plafonare a prețurilor și de compensare a costurilor energetice ar putea avea efecte de plafonare a presiunilor inflaționiste. Prețurile petrolului, asupra cărora guvernul a intervenit în măsuri pentru a tempera scumpirile, afectează semnificativ inflația anuală, estimările indicând o creștere de 5,1% până la sfârșitul lui 2026, față de 4,6% anterior. această creștere este influențată atât de impactul prețurilor combustibililor, cât și de efectele de a doua rundă, ecuația fiind amplificată de nivelurile ridicate ale prețurilor petrolului. În funcție de evoluția acestora, inflația ar putea să surprindă în sens pozitiv, iar revenirea la ținta BNR în 2027 devine incertă. Guvernul a implementat o serie de măsuri pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la combustibili asupra gospodăriilor, dar creșterile semnificative deja constatate la pompă ridică semne de întrebare asupra efectelor reale ale acestor intervenții.
Economia românească înregistrează o creștere sub potențial, ceea ce, în contextul unui scenariu de recesiune sau contracție economică, justifică posibilitatea reducerii ratelor de dobândă în 2026. În primul trimestru al anului, indicatorii de încredere și condițiile de pe piața muncii indică o încetinire semnificativă, iar salariile reale au înregistrat o creștere negativă, aspect care contribuie la argumentele pentru relaxare monetară. Impulsul fiscal negativ, care are efecte dezinflaționiste pe termen mediu, ar putea sprijini această direcție, însă implementarea unor corecții fiscale și stabilizarea politică rămân factori esențiali. Tensiunile politice din coaliție compromit stabilitatea necesară pentru decizii de relaxare, dar pentru moment, rata dobânzii de politică monetară se păstrează la 6,5%, nivel stabil din august 2024. Evenimentul programat viitor îl reprezintă ședința de politică monetară de la sfârșitul anului, unde orice decizie va avea la bază datele și analizele actualizate privind evoluția inflației și situația economică.Stabilizarea ratei dobânzii în Europa Centrală și de Est reflectată în deciziile BNR
Perspectiva inflației și impactul prețurilor la energie
Factori economici și riscuri pentru politica monetară
