O dietă bogată în grăsimi și zahăr în primii ani de viață poate reprograma creierul, afectând modul în care o persoană mănâncă chiar și la vârsta adultă, conform unui nou studiu. Descoperirile cercetătorilor de la APC Microbiome din cadrul University College Cork indică faptul că aceste modificări pot persista, indiferent dacă dieta și greutatea se îmbunătățesc ulterior.
Efectele unei alimentații nesănătoase asupra creierului
Studiul, publicat în Nature Communications, sugerează că expunerea timpurie la alimente cu un conținut ridicat de grăsimi și zahăr modifică structuri cheie ale creierului implicate în reglarea apetitului și a echilibrului energetic. Copiii de astăzi sunt expuși constant la o abundență de astfel de alimente, iar cercetările arată că această expunere poate avea consecințe de durată asupra sănătății.
Cercetătorii spun că aceste modificări ascunse sunt legate de perturbări în hipotalamus, o zonă crucială a creierului. Această regiune este responsabilă de controlul senzației de foame și de sațietate, precum și de menținerea echilibrului energetic al organismului. Dr. Cristina Cuesta-Marti, prima autoare a studiului, a subliniat importanța alimentației timpurii, afirmând că aceasta poate influența comportamentul alimentar pe termen lung.
Soluții potențiale: Microbiota intestinală și fibre prebiotice
Cercetările au identificat și posibile modalități de a reduce aceste efecte. Intervențiile care vizează microbiota intestinală, adică totalitatea bacteriilor și a altor microorganisme care trăiesc în intestin, au arătat rezultate promițătoare. Acestea includ utilizarea unei tulpini bacteriene benefice, numită Bifidobacterium longum APC1472, și a fibrelor prebiotice. Prebioticele, găsite în alimente precum ceapă, usturoi, praz, sparanghel și banane, hrănesc bacteriile benefice din intestin.
Într-un model preclinic pe șoareci, cercetătorii au observat că expunerea timpurie la o dietă bogată în grăsimi și zahăr a dus la schimbări persistente în comportamentul alimentar. Aceste schimbări au continuat până la vârsta adultă. Dr. Harriet Schellekens, investigator principal al studiului, a explicat că modificarea microbiotei intestinale poate atenua efectele negative ale unei diete nesănătoase precoce asupra comportamentului alimentar ulterior.
Importanța susținerii unei microbiote sănătoase
Studiul subliniază importanța susținerii unei microbiote intestinale sănătoase încă de la naștere. Acest lucru poate contribui la menținerea unor comportamente alimentare mai sănătoase pe tot parcursul vieții. Cercetările viitoare ar putea explora în detaliu modul în care intervențiile asupra microbiotei intestinale pot fi utilizate pentru a reduce efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase în copilărie, oferind potențial noi abordări în prevenirea și tratarea problemelor legate de alimentație.
În acest context, specialiștii în nutriție recomandă părinților să acorde o atenție deosebită alimentației copiilor, punând accent pe o dietă echilibrată și pe evitarea excesului de alimente procesate și bogate în zahăr și grăsimi.
