Conform Digi24: România a trecut cu bine de două teste de acreditare din partea agențiilor de rating Fitch și Moody’s, reușind să își mențină calificativul recomandat investițiilor. Ministrul interimar al Finanțelor, ALEXANDRU NAZARE, a făcut aceste declarații sâmbătă, la Digi24, subliniind însă că riscurile persistă și necesită o atenție sporită din partea autorităților.
Riscurile unei retrogradări
O eventuală retrogradare a ratingului de țară în categoria „junk” ar avea consecințe semnificative și pe scară largă în întreaga economie națională. Aceste efecte s-ar manifesta pe mai multe paliere, începând cu fluctuații în cursul de schimb valutar și o posibilă creștere a dobânzilor. De asemenea, costurile de finanțare pentru companiile românești ar înregistra o majorare, afectând direct profitabilitatea și planurile de investiții.
ALEXANDRU NAZARE a avertizat că revenirea la un rating de investiții, în cazul unei retrogradări, ar fi un proces de durată, estimat între trei și cinci ani. Această perspectivă impune o gestionare prudentă a politicilor economice și fiscale pentru a evita astfel de scenarii nefavorabile.
Următorul test, sub lupa S&P
calendarul evaluărilor internaționale nu se oprește aici. Următorul moment crucial pentru țară va fi în luna septembrie, când România se pregătește să primească echipele tehnice ale agenției de rating Standard & Poor’s (S&P). Această evaluare va oferi o nouă perspectivă asupra stabilității economice și a capacității țării de a-și onora obligațiile financiare.
Agențiile de rating internaționale joacă un rol esențial în percepția investitorilor asupra unui stat. Un rating de investiții semnalează un risc redus de neplată, atrăgând astfel fluxuri de capital străin și facilitând accesul la piețele financiare internaționale în condiții avantajoase. Pe de altă parte, o retrogradare în categoria „junk” crește percepția de risc, descurajând investitorii și determinând o creștere a costurilor de împrumut.
Impactul asupra economiei reale
Implicațiile unei retrogradări nu se limitează la sectorul financiar. Ele se propagă rapid către economia reală, influențând deciziile de afaceri și capacitatea firmelor de a accesa finanțare pentru proiecte de dezvoltare. Companiile care au credite externe ar putea fi nevoite să facă față unor costuri de deservire a datoriei mult mai ridicate, ceea ce ar putea duce la amânarea sau anularea unor investiții.
De asemenea, un rating negativ ar putea afecta negativ stabilitatea cursului de schimb, crescând volatilitatea și incertitudinea pentru importatori și exportatori. Guvernul ar putea întâmpina dificultăți în plasarea emisiunilor de obligațiuni suverane, forțând o reevaluare a strategiei de finanțare a deficitului bugetar.
Sursa: Digi24
