Oamenii de știință au descoperit primele dovezi fosile concrete care sugerează că strămoșii mamiferelor, inclusiv o specie preistorică asemănătoare porcului, depuneau ouă, contrar presupunerilor îndelungate. Această descoperire aruncă o nouă lumină asupra evoluției mamiferelor și a modului în care au supraviețuit unele specii în perioadele de extincție masivă. Studiul recent a fost publicat în revista PLOS One.
Cum au fost găsite dovezile
Cercetătorii au analizat trei fosile de pui de Lystrosaurus, un pre-mamifer care a trăit în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, supraviețuind celei mai severe extincții din istoria Pământului, cunoscută sub numele de Marea Extincție din Permian. Una dintre fosile, descoperită în 2008 de către John Nyaphuli în Africa de Sud, a fost analizată în detaliu recent cu ajutorul tomografiei avansate realizate la European Synchrotron Radiation Facility.
Scanările 3D au dezvăluit detalii surprinzătoare despre structura osoasă a puiului, inclusiv maxilarul inferior nesudat, similar cu al puilor de păsări sau țestoase înainte de eclozare. Această caracteristică sugerează că puiul a murit înainte de a ieși din ou. De asemenea, oasele erau prea fragile pentru a putea susține greutatea animalului. Deși coaja oului nu s-a păstrat, forma în care a fost găsită fosila sugerează că Lystrosaurus depunea ouă. Se estimează că ouăle erau moi, nu dure, similar cu cele ale reptilelor sau păsărilor.
De ce depunerea ouălor a fost un avantaj
Noua cercetare sugerează că depunerea ouălor a fost un factor crucial în supraviețuirea speciei Lystrosaurus. În timpul Marii Extincții din Permian, mediul înconjurător a devenit extrem de arid. Ouăle relativ mari, depuse de Lystrosaurus, ofereau o rezistență mai mare la deshidratare, iar puii, bine dezvoltați la eclozare, erau capabili să se hrănească singuri și să crească rapid.
Această strategie de reproducere a oferit speciei un avantaj competitiv în fața condițiilor climatice severe. Dimensiunea ouălor sugerează, de asemenea, că puii nu erau hrăniți cu lapte. Originea lactației ar putea fi legată de secrețiile pielii, care aveau rol de protecție sau hidratare a ouălor.
Implicații pentru evoluția mamiferelor
Descoperirea aduce informații importante despre evoluția mamiferelor. Sugerează că unele dintre primele mamifere au dezvoltat o strategie de reproducere mai similară cu cea a reptilelor decât cu a mamiferelor moderne care nasc pui vii. Studiul arată adaptabilitatea speciei Lystrosaurus și oferă o perspectivă asupra strategiilor de supraviețuire în urma evenimentelor de extincție.
Studiul a fost publicat în revista științifică PLOS One.
