Premierul Ilie Bolojan a oferit o nouă explicație cu privire la declarația sa controversată despre „șobolanii din cămara statului”, precizând că termenul s-a referit la anumite zone din sistemul public unde au fost luate măsuri pentru a stopa risipa de fonduri. Declarația a stârnit reacții vehemente, inclusiv din partea opoziției.
Clarificări privind „șobolanii”
Ilie Bolojan a explicat că expresia „șobolanii din cămara statului” a fost folosită pentru a descrie zone din administrație considerate „parazitate sistemic”. Acesta a subliniat că inițiativele guvernamentale au avut ca scop transparentizarea și eficientizarea utilizării resurselor publice. Premierul a adăugat că aceste măsuri au generat nemulțumiri, mai ales în rândul celor afectați de schimbări. „Eu nu-mi permit să arunc cu noroi”, a precizat Bolojan, menționând că înțelege diversitatea politică, dar susține corectitudinea în gestionarea finanțelor publice.
Premierul a respins categoric acuzațiile privind intenția de vânzare a companiilor de stat. El a menționat că este vorba despre vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, care ar putea atrage investitori privați, dar fără pierderea controlului majoritar de către stat. Această strategie ar permite accesul la capital suplimentar și ar îmbunătăți performanța companiilor. Bolojan a subliniat importanța atragerii de investitori și a transparenței în procesul de privatizare.
Reacțiile opoziției
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a criticat dur declarațiile premierului, interpretând afirmațiile ca o amenințare la adresa companiilor de stat profitabile. Grindeanu a acuzat guvernul de intenția de a vinde active strategice, cum ar fi CEC Bank, Romgaz, Transgaz, Portul Constanța și Transelectrica. Potrivit acestuia, vânzarea acestor companii ar reprezenta o „furăciune” a resurselor statului. Grindeanu a subliniat că astfel de acțiuni ar submina interesele naționale și ar afecta stabilitatea economică.
Anterior, Ilie Bolojan afirmase că măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar și limitarea risipei de fonduri au generat rezistență și au deranjat interesele. Acesta a accentuat necesitatea unei abordări ferme pentru a proteja resursele statului. Discuția publică reflectă tensiunile existente între guvern și opoziție pe tema gestionării economiei și a reformelor structurale.
